Viol violet al pupilei sale.
Dorinta sangeranda.
Pamant rascolit de pasi fierbinti.Pusi pe fuga.
Picioare albastre.
Albastru de Voronet pe picioarele sale
Nu poate, nu se poate ...oprii!
Fuge, ii e teama
E uman, din nou uman, se teme.
Ea?Pilon, neclintita
In aceeasi innecacioasa dorinta ..de mult!
Dura, diamantina, nesflefuita...asteptare.
El?O teama
Ea?Pierduta in lumi
De ce ard?
Ce vor?
Licariri de sete si nesat
In chihlimbarul ei.
Picaturi de ploaie rece si calda
Pe sira sa, pe arcuirea dura a coloanei
In causul genunchiului, ascunse.
Stop si pauza si cer.
Cersetori ai lumii lor, de hedonistica speranta.
Umane, desarte manifestari.
Uitati de lume si de timp
Pierduri in desfatare...sunt!