marți, 28 octombrie 2008

The Root of Love

I carry your heart with me
I carry it in my heart
I am never without it.
Anywhere I go you go,my dear;
And whatever is done by only me is your doing,my darling
I fear no fate for you are my fate,my sweet
I want no world for beautiful you are my world,my true
And it's you are whatever a moon has always meant
And whatever a sun will always sing is you
Here is the deepest secret nobody knows
Here is the root of the root and the bud of the bud
And the sky of the sky of a tree called life
Which grows higher than the soul can hope or mind can hide
And this is the wonder that's keeping the stars apart
I carry your heart
I carry it in my heart.

vineri, 24 octombrie 2008

Forever not yours

Oricat ai incerca sa captezi in umbra gandului, sa pastrezi in cochilia sufletului acealsi sentiment, nu reusesti, sau poate tu reusesti dar stii ca esti singurul care o mai face.In momentul in care realizezi ca celalt nu este si nu va putea fi niciodata trully yours, ar trebui sa fii cuprins de toata tristetea din lume...dar ce te faci atunci cand nu esti trist...cand accepti asta si esti dispus sa alergi vesnic pentru a capta macar o particica din respiratia sa?
Am alergat sub nisipul fin , ce se faramita sub picioarele mele grabite, veneam vesela si despeltita spre tine...dar nu am gasit ceea ce speram sa ajung...am fugit din nou , si in goana mea era numai pustiu...numai vise frante si crampeie de zambete, ce-si ascund capetele mici si jucause intre palmele tale calde..
Toate amintirile dor si cele frumoase si cele urate, toate au un efect devastator asupra trupului meu, ma frang si-mi dau putere in acelasi timp...exista doar o singura cale, acceptarea.Acceptarea acestei stari de permanenta voluptate, de dorinta adanca, profund fizica, ce rezoneaza in suflet, in minte si prafuieste tot in cale-i, mistruie, lasand in urma cenusa mocninda gata sa se reaprinda in orice moment.
dansez vesela pe marginea prapastiei, cascata , pregatita sa ma inghita si sa ma tina prizoniera, nu imi pasa pentru ca stiu...cine sunt, cine esti...sunt vesela, stiu tot ce putea stii acum.Uitandu-ma in zare, sub forma norilor, vad trupurile ce se contopesc in dorinta, se trasforma intr-unul singur si vor mai mult, mereu mai mult. E atata voluptate in noi, atata forta ...cred ca nici macar nu intelege asta...sunt sigura, dar asta-i marele lui farmec, toata naturaletea simturilor sale...
Tot ce poate crea si nu poate controla oricat ar incerca sa infraneze, asta este el si forta degajata nu poate fi decat un imens magnet, ce trage sufletul si il desprinde de trup, il urmeaza oriunde ar vrea...
Acum stiu ...forever not mine...but every thine, ever ours!

luni, 20 octombrie 2008

Incertitudinea unei fetite

Daca ar trebui sa aleg un cuvant, cred ca ar fi incertitudine.La granita dintre incertitudine si regret , dintre tine si mine, dintre tot ce a fost si ceea ce urmeaza, acolo se intampla cele mai multe aletrari ale formei initiala.Acolo se decide fiecare, daca accepta sa nu regulile jocului numit "viata" si cum stim cu totii ca are o forta nimicitoare, nu ne ramane decat sa speram ca am ales corect.
Problema nu este incetitudinea in sine, ci simplul fapt de a te afla, de a exista, intr-un loc si un timp pentru care nimeni nu ti-a oferit o explicatie sau macar posibilitatea de a alege.Mi-ar trebui o carte care sa imi spuna simplu ca imi doresc o rochita rosie si un tort cu multe lumanari, sau poate o papusa...cine stie?!M-am pierdut de tine, si m-am saturat sa o tin pe fetita asta incerta de mana si sa o duc dupa mine peste tot, nu ma intelege niciodata cand beau, nu-i place fumul de tigara, cred ca de fapt nu-i place decat de prietena complementara...pe care si asa o vede rar atunci cand Emma se hotaraste sa o lase la joaca.
Ea este incerta si ciudata, nu eu, pe ea trebuie sa o conving zi de zi ca am luat cele mai bune decizii pentru amandoua, si nu stiu cum se face ca mereu para sa iasa in pierdere.M-am saturat de fetisoara ei amarata si neintelegatoare si as vrea sa fie ceva ce-i pot oferi pentru ca lucrurile sa se indrepte intre noi...doar ca vedeti...nici ea nu ma lasa in pace!
Si stiu la fel de bine ca ea este cea care imi provoaca aceste stari de puternic discomfort, pentru ca este mica, ciudata, complexata si incerta!
M-am gandit de multe ori sa nu o mai jignesc, dar nu ma pot abtine...am sa incerc sa-i ofer raspunsuri, ca doar asta este rolul meu aici, sa fiu ghid pentru acesta fetita oarba!

duminică, 12 octombrie 2008

pe vasul Sunrise!

Intr-o lume in care poti fii cine vrei tu cu conditia sa patrezi in esenta, acea aroma care a dat nastere personalitatii tale, in care fiecare isi joaca rulul mai mult sau mai putin bine, ma trezesc impinsa de Fortuna.Sufla un vanticel dinspre sud si-mi da avant, avand sa cred, sa fiu , sa simt, sa merg mai departe.Corabia avanseaza lent, sigur, se mai clatina ocazional, dar cred ca am gasit drumul cel drept.Imi mai tebuie niticaiva principii pentru carma, o gramajoara de noroc si un parfum de sustinere, dar cred ca am sa reusesc, de data asta pot, am sa inalt zmeul sperantei si sper ca nu o sa mai cada.
Desi rolul eroinei, capitanul vasului Sunrise, este putin ingrat, trebuie sa fie ea insasi cu toate loviturile marii, sa-si pastreze drumul , oricat ar incerca vantul din Nord sa sufle si sa-i abata calea, sa o intorca si sa o scufunde cu vas cu tot, este si un rol complex, caci ea are putarea de a decide cum vrea sa carmuiasca.
Ideal ar fi sa poate si sa nu se bazeze pe ajutorul secundului sau al marinarilor aflati la bord, si ei destul de afundati in probleme cotidiene, cum ar fi schizofrenia sau geloziile absurde, dar mereu acolo pe vas gata de sustinere in caz de furtuna.
Partea cea mai interesanta este ca eroina noastra reuseste sa provoace furtuni si singura, sa aduca vantul inspre marea ei, sa se joace in parul ei, precum se juca o data, pe cand singura ei dorinta nu era decat ca el sa o insoteasca si ea sa-i fie ibovnica vesnica.Dar vantul este vant si nu-l poti tine in loc, la fel cum nu-l poti prinde in capsula timpul, si dus a fost catre miazazi, ca apoi sa-si schimbe suflul si sa vrea sa rastoarne vasul Sunrise cu capitan si echipaj cu tot.
Ce schimbator e si vantul asta , as vrea sa aiba mai mult echilibru, as vrea sa stie unde vrea sa bata, sa-mi pregatesc panzele pentru intalnirile viitoare.
Capitanul vasului Sunrise, LadyB e gata, trage aer in piept, privirea sus, binoclul la ochi, se anunta zile bune...