pe vasul Sunrise!

Intr-o lume in care poti fii cine vrei tu cu conditia sa patrezi in esenta, acea aroma care a dat nastere personalitatii tale, in care fiecare isi joaca rulul mai mult sau mai putin bine, ma trezesc impinsa de Fortuna.Sufla un vanticel dinspre sud si-mi da avant, avand sa cred, sa fiu , sa simt, sa merg mai departe.Corabia avanseaza lent, sigur, se mai clatina ocazional, dar cred ca am gasit drumul cel drept.Imi mai tebuie niticaiva principii pentru carma, o gramajoara de noroc si un parfum de sustinere, dar cred ca am sa reusesc, de data asta pot, am sa inalt zmeul sperantei si sper ca nu o sa mai cada.
Desi rolul eroinei, capitanul vasului Sunrise, este putin ingrat, trebuie sa fie ea insasi cu toate loviturile marii, sa-si pastreze drumul , oricat ar incerca vantul din Nord sa sufle si sa-i abata calea, sa o intorca si sa o scufunde cu vas cu tot, este si un rol complex, caci ea are putarea de a decide cum vrea sa carmuiasca.
Ideal ar fi sa poate si sa nu se bazeze pe ajutorul secundului sau al marinarilor aflati la bord, si ei destul de afundati in probleme cotidiene, cum ar fi schizofrenia sau geloziile absurde, dar mereu acolo pe vas gata de sustinere in caz de furtuna.
Partea cea mai interesanta este ca eroina noastra reuseste sa provoace furtuni si singura, sa aduca vantul inspre marea ei, sa se joace in parul ei, precum se juca o data, pe cand singura ei dorinta nu era decat ca el sa o insoteasca si ea sa-i fie ibovnica vesnica.Dar vantul este vant si nu-l poti tine in loc, la fel cum nu-l poti prinde in capsula timpul, si dus a fost catre miazazi, ca apoi sa-si schimbe suflul si sa vrea sa rastoarne vasul Sunrise cu capitan si echipaj cu tot.
Ce schimbator e si vantul asta , as vrea sa aiba mai mult echilibru, as vrea sa stie unde vrea sa bata, sa-mi pregatesc panzele pentru intalnirile viitoare.
Capitanul vasului Sunrise, LadyB e gata, trage aer in piept, privirea sus, binoclul la ochi, se anunta zile bune...