marți, 7 iulie 2009

dorinta...


Vreau sa ma pierd in rasetele voastre si sa ma bucur de fiecare clipa.
Vreau sa fiu murdara de nisip si sa imi aud papucii scrasnind sub talpi
Vreau sa dansez in umbra noptii sis a simt ca am gasit ceaa ce cauta, ca este aici farama de libertate dupa care tanjesc de atata timp.
Vreau sa-l privesc in ochi si sa nu trebuiasca sa-i explic in cuvinte ce vreau, sa urmarim suprinsi cum soarele rasare din nou deasupra Stuf-ului, sa ne aseazam pe plaja si sa purtam discutii imaginare despre teama si lume.
Vreau sa fiu cu voi, sa aud si ultimul cuvant, sa absorb orice informatie, sa radem de propriile gafe si sa pregatim planuri de cucerire inteligenta a lumii.
Si ca sa nu mai spun ca vreau sa simt miros de mare , de Soni si sa privesc milioane de cercei impanziti si asteptandu-ma.
Mai e putin si tot tanjesc…

4 comentarii:

marius f spunea...

-Ce sa-ti aduc, iubito, de pe mare?
O intreba in soapta intr-o zi.
-Din insule pierdute-n departare,
Cea mai frumoasa floare care-o fi

Un an intreg corabia cu panze
In insule opri si stranse-n ea
Morman de flori, caci fiecare floare,
Cea mai frumoasa in felul ei, era.

Dar florile prea multe, intr-o seara,
Cu pesti de aur prinsi la subtiori,
Coarbia de foc o scufundara
Si toti murira, incolaciti de flori.

Pe tarm stau doua fete-n asteptare:
-Ce ti-ai dorit ca dar in acest an?
-Nu-mi mai aduc aminte.. mi se pare,
cea mai frumoasa scoica din ocean.


ce chestie... CAPTCHA este "tryst"

The Little Wondering Lady spunea...

Si eu cu el, cu dor de mare, si cu o tristete pe care nici valurile nu o mai alunga.Am crezut ca pot scapa de moartea inspiratiei si ca undeva acolo, marea o sa-mi aduca cea mai frumoasa liniste...dar nu mi-a adus nimic decat mai mult dor de duca.cred ca mi-am jucat fericirea la ruleta si am pierdut...suna foarte urat nu?

marius f spunea...

din contra. suna extraordinar. pentru a fi jucata la ruleta, fericirea trebuie sa valoreze ceva. sa fie cuantificabila, fie si in jetoane. sa existe certitudinea ca a existat intr-adevar ceva acolo...sa poti pune fishic peste fishic si sa spui: uite, aici e fericirea mea. astea sunt noptile cu stele; astea sunt noptile cu oftaturi; astea sunt diminetile cu aroma de cafea si partide de sex; astea sunt buchetele de flori uscate din ziua in care...bla bla
e frumos, nu urat

The Little Wondering Lady spunea...

E frumos ca as putea cuantifica totul, ca as putea sa-mi adun zilele cu soare si noptile in care am tremurat, incercand sa-mi cuprind propriul trup cu mainile, sa acopar disperarea , as putea aduna totul si ar deveni o parte de viata, o bucatica din mine...dar daca intr-adevar le-am adunat pe toate si apoi le-am dat in schimbul a ce?nici eu nu mai stiu..poate ca de fapt am uitat sa vad frumosul din lucruri si incep sa-mi asociez intreaga existenta lui "urat" si a sa familie lexicala.As vrea sa evit asta, dar am nevoie sa invat din nou cum...