duminică, 30 august 2009

Prima pagina de saga

Despre vara lui 2009 o sa mai scriem cateva romane, despre serile in care a plouat si noi am ignorat-o in toata uratenia ei, pe batrana vreme.Despre caini "fiorosi" si jocuri de tenis " a la pokemon", cum bine ar spune el...specialitatea casei.
Despre cei 7 ,care insemna un intreg univers, din care nu as alege niciodata sa ies ci doar sa ma pierd, am putea scrie o saga, pe care am sa o incep timid , cu acest post. A fost prima piatra de temelie pentru "noi", acum chiar suntem un noi, complet, deloc exclusivist, caci suntem deschisi spre nou , spre diversitate si spre orice ( da , da "orice" cuvant de ordine, as usual) ar insemna vitalitate.
Plutea un sentiment de limonada intr-o zi cu 30 de grade , miros de vama si de nisip, de dimineti perfecte, in care telefonul suna la 7 dimineata, si stii ce va urma.
Este drumul pe care l-am parcurs de atatea ori impreuna, este zambetul intiparit pe fetele noastre atunci cand ne aducem aminte de povestile ce ne-au marcat, ce ne-au creat si ne-au adus aici.
Sunt jocuri de fazan, care ar induce isterie in cadrul Academiei romane si ipoduri "vesele", sunt lacrimi si sunt imbratisari carora nimeni nu ar avea cum sa le anuleze efectul si multa multa muzica.
Aseara, am descoperit melodia lui ( fine it was you my friend who did!)..The Sarlatans...what a summer this was...si da mi-e dor...mi-e dor din nou de noi si mai sunt doar cateva zile, pana cand vom fi din nou completi.
Sunt zile intregi , in care timpul se opreste, cand uitam de tot ceea ce in mod normal ne framanta si ne alunga somnul, sunt zile in care doar "lenievim" alaturi, vorbind doar strictul necesar. Lucrurile importante se petrec prin gesturi, nu conta niciodata sa vezi adevarata profunzime a unei legaturi prin analiza cuvintelor, nu o vei gasi si nu o vei intelege.
Am invatat sa ne ascultam tacerile, sa vindecam doar din atingere, sa visam, sa iubim, sa ne intorcem mereu inapoi la ceea ce este cu adevarat important.
Este vara in care am crescut, ramanand totusi copil, vara in care am descoperit cine sunt si unde vreau sa fiu...mi-e bine.
Acum am puterea sa ma desprind, am puterea sa sar...sunt acolo sa ma prinda, temerile au disparut, stiu ca vor reveni, dar astept acest moment intr-o imbratisare calda.
"Nu mi-e frica de bau bau", veti rade, da, insa am inventat o noua semnificatie bau bau -ulii clasic, caci unii dintre noi au o imaginatie zburdalnica.
Astept cu sufletul la gura sa scriem urmatoarea fila de saga...just us!

Niciun comentariu: