Sila, asta este cuvantul , care desi josnic a ajuns sa ma domine.Dupa o seara de "petrecere" in stil MISA caci numai acolo se admite cu draga inima copularea in grup, seara pe care mi-am petrecut-o bineinteles ca simplu privitori alaturi de alti privitori la fel de inmarmuriti ca si mine.Incep sa ma intreb daca ne indreptam undeva, daca mai exista vreo sansa pentru cele cateva fiinte inapoiate, din epoca victoriana, ce nu imbratiseaza acesta era a ceea ce se numeste "free love".Acesta este un concept care imi scapa in mod normal : ce este free in a nu avea demnitate?ce este free in a fi o marfa aruncata de bunavoie pe caldaram?
Imi este greu sa spun ca sunt femeie, de ce sa vorbim despre eternul feminin cu gratia sa, cand "el" s-a trasformat intr-o amanta blazata, ce accepta sa -si ridice fustele in cap fara macar sa fie rugata.
Toate aceste transformari negative, determina noi mutatii comportamentale de ambe parti, si incepe sa se ridice intrebarea : " oare cine este vinovat"? Vanatorul sau prada, mult prea usoara?
Practic unele ar numi-o invidie, frustrare si blazare...nu nu este decat reactia fireasca a unei femei ingrozite,Ingrozita ca mutatiile deja s-au produs si nu mai poti cere indurare si greu mai poti obtine respect cand din 5 femei, 3 sunt usoare...nu mai poti cere nimic, poti doar spera ca individuslismul tau pur te va aduce undeva , in fata turmei...
Nu pot sa nu ma intreb pe final: cine va invata dragi femei sa faceti asta?
Scriu pe substack
Acum 4 luni
Un comentariu:
Decadenta nu are era sau borne intre care sa o incadrezi...a fost mereu prezenta in "sanul" speciei umane indiferent de sex, rasa, patura sociala sau religie. Cateodata am senzatia ca as vrea sa ma intorc inapoi in timp, in anii '40-'50. Pentru ca cel putin, in acea perioada parfumat de frantuzeasca nu vedeai la tot pasul femei ridicandu-si poalele in cap la baluri. Am incetat de mult sa "militez" pentru feminism si chiar sa judec barbatii pentru etichetele pe care le pun femeilor. Blazare? Sau poate increderea in sine, demnitatea si taria de caracter. E tot ce ne mai ramane adesea. :)
Trimiteți un comentariu